ENDOMETRIOZA

Autor: Dr. Teodora Grecu

Ce este?

Endometrioza se definește ca o afecțiune ginecologică în care țesutul endometrial, țesut ce căptușește în mod normal cavitatea uterină, este prezent în afara uterului, la nivelul altor organe. Ea reprezintă o importantă cauză de subfertilitate și de durere pelvină cronică a populației feminine.

Considerată o afecțiune complexă, adesea subestimată, ea este, în realitate, așa cum arată statisticile, o afecțiune comună, afectând aproximativ 10% dintre femeile la vârsta reproductivă. Întrucât în unele cazuri poate evolua fără simptome, adevărata sa prevalență este dificil de stabilit. Este un scenariu comun ca primele simptome să fie resimțite încă din perioada  adolescenței, reprezentând astfel pentru fiecare pacientă diagnosticată un exercițiu de reziliență pe tot parcursul vieții.

La momentul actual, endometrioza reprezintă un domeniu de cercetare intens, cu numeroase perspective de viitor asupra managementului și asupra tratamentului, odată ce populația feminină a conștientizat impactul profund pe care diagnosticul de endometrioză îl are asupra parcursului social și profesional al femeilor.

Cauze și factori de risc

Cauzele exacte ale endometriozei nu sunt încă pe deplin cunoscute, însă progresele medicinei contemporane au  adus contribuții semnificative  la înțelegerea proceselor biologico- moleculare  implicate în dezvoltarea și evoluția acestei afecțiuni.  Medicina bazată pe dovezi consideră astăzi endometrioza o boală sistemică, estrogen-dependentă, ce creează odată cu implantarea țesutului endometrial un răspuns inflamator în întregul organism.

Din diversitatea de opinii susținute în perioada actuală, cea mai populară până în momentul de față a fost cea a menstruației retrograde, în timpul căreia o mică parte din sângele menstrual, ce conține celule endometriale, se poate deplasa în sens invers, prin trompele uterine, în cavitatea abdominală. Aceste celule pot apoi să se implanteze și să crească pe alte organe, dând naștere leziunilor endometriozice.

Teoria vasculară vine în completarea celei dintâi, sugerând posibilitatea ca celulele endometriale să fie transportate prin vasele sanguine și limfatice, către alte zone ale corpului, la distanță de zona pelvisului, unde acestea se pot dezvolta.

Teoriile celomice au fost, de asemenea, citate, diferențiindu-se prin considerarea endometriozei drept o boală cu predispoziție încă din viața intrauterină, din momentul formării organelor. Aceasta susține posibilitatea ca celulele stem multipotente, celulele progenitoare  ale viitorului endometru existente în embrionul în dezvoltare, să fie induse a se implanta în diferite situsuri, pentru ca mai apoi să se diferețieze în celule endometriale.

Teoria imunologică se concentrează pe rolul sistemului imunitar în dezvoltarea endometriozei. Se presupune că o disfuncție a sistemului imunitar ar putea permite supraviețuirea și creșterea celulelor endometriale în afara uterului.

Teoria genetică postulează faptul că studiile în domeniu au identificat anumite gene care ar putea crește riscul de a dezvolta endometrioză. Se consideră că aceste gene ar avea capacitatea de a influența susceptibilitatea la boală prin afectarea răspunsului imun, a metabolismului hormonal sau a proceselor de reparare a țesuturilor.

Printre factorii de risc potențiali, o masă corporală mai mică se corelează cu riscul de endometrioză. De asemenea, menarha precoce, în special înainte de vârsta de 14 ani, presupune un risc crescut de endometrioză. Femeile nulipare (care nu au născut) au un risc mai mare, probabil secundar unui număr mai mare de cicluri ovulatorii.

Cum se manifestă boala?

Endometrioza poate afecta atât organe din pelvis – ligamentele ce susțin organele pelvine, peritoneul, trompele uterine, vezica urinară, ureterele, chiar și intestinele, cât și organe din afara zonei pelvisului – plămânii și învelișul acestora, pleura. Există cazuri în care endometrioza poate apărea și la nivelul organelor aflate la distanță, cele ale sistemului nervos și la cele senzoriale – ochi, buze. În funcție de localizarea acestor „implanturi endometriozice”, tabloul simptomelor este unul divers.

Cea mai frecventă localizare a endometriozei este la nivelul ovarelor unde se formează leziunile specifice, numite endometrioame. Cunoscute la nivelul populației și sub formă de „chisturi endometriozice”, ele reprezintă formațiuni pline cu un lichid brun, vâscos, similar cu ciocolata și reprezintă pentru medic un element-cheie în diagnosticarea endometriozei.

Simptome

Endometrioza se manifestă într-o gamă largă de simptome, adesea variind de la o pacientă la alta, ceea ce face diagnosticul unul dificil. Cel mai important factor care domină tabloul simptomatologic este localizarea leziunilor endometriozice.

• Dureri pelvine: durerea este unul dintre cele mai comune și caracteristice simptome ale endometriozei, fiind un instrument deosebit de util pentru orientarea către un diagnostic de endometrioză. Durerea poate îmbrăca mai multe forme clinice, astfel:

1. Dismenoreea: se definește ca durerea intensă asociată cu menstruația. Aceasta are un caracter specific în endometrioză: este mult mai severă, are un caracter progresiv și se instalează cu 24-48 de ore înaintea menstruației. Un element-cheie este faptul că uneori cedează la analgezicele uzuale sau la contraceptivele orale combinate. Gradul de durere poate fi în unele cazuri debilitant acut și se poate asocia cu greață și vărsături;
   
2. Dispareunia: durerea în timpul actului sexual – este consecința endometriozei de la nivelul septului vaginal și a ligamentelor utero-sacrate. Ea se poate manifesta încă de la primele contacte sexuale sau poate apărea mai târziu în evoluția bolii;
   
3. Dischezia: durerea resimțită în timpul defecației, un simptom rar întâlnit, însă deosebit sugestiv pentru diagnosticul de endometrioză. Este o consecință a leziunilor de la nivelul intestinului, rectului;
   
4. Disuria: durerea resimțită în timpul urinării, însoțită uneori de incontinență urinară este un semnal al afectării endometriozice a vezicii urinare;
   
5. Durerea cronică pelvină: durere ce își pierde caracterul ciclic, este prezentă continuu;

• Sângerări menstruale abundente sau neregulate

• Infertilitate: problematica acestei corelări a endometriozei cu infertilitatea este intens discutată, și, chiar dacă nu toate femeile diagnosticate cu endometrioză au probleme de concepție, între cele două afecțiuni există o asociere semnificativă. Studiile au arătat că un procent de 20 până la 30% dintre femeile ce se confruntă cu infertilitate au fost descoperite având endometrioză. Există numeroase mecanisme cauzale identificate, printre care aderențele pelvine provocate de leziunile endometriozice, mediul inflamator ce alterează calitatea ovulelor, mobilitatea spermatozoizilor și reduce receptivitatea endometrului, implantarea embrionului, dar și disfuncțiile hormonale, în special rezistența la progesteron;

• Disfuncții digestive: în unele cazuri, chisturile endometriozice pot comprima organele din vecinătate, în special intestinele, cauzând balonare, diaree sau constipație;
  
• Hemoragii: implanturile endometriozice urmează transformările normale, ciclice ale țesutului uterin, astfel nu este neobișnuit ca, în timpul ciclului menstrual, să existe sângerări din locurile afectate de endometrioză. Astfel, pot fi prezente sângerări rectale în afectarea intestinală, sângerări în timpul urinării în afectarea vezicii și a ureterelor, și chiar tuse sangvinolentă în afectarea pulmonară, a căilor aeriene și a cutiei toracice;
  
• Oboseală cronică: senzația de oboseală constantă, chiar și după odihnă, este un simptom frecvent al endometriozei.  
• Simptomele psihologice sunt adesea întâlnite și constituie o mare provocare pentru femeile afectate de endometrioză. Durerea cronică, disconfortul provocat de boală pot duce la dezvoltarea depresiei, a anxietății și chiar la izolarea socială.

Cum diagosticăm?

Calea către un diagnotic de endometrioză este formată din mai multe etape și începe întotdeauna prin investigarea simptomelor de către medicul ginecolog. Un instrument foarte util în acest sens sunt investigațiile imagistice. Ecografia transvaginală, facilă și nedureroasă, poate arăta dacă există chisturi sau alte anomalii în zona pelvină, oferind, astfel, un indiciu puternic asupra posibilității de endometrioză.

RMN-ul cu protocol pentru endometrioză oferă imagini mult mai detaliate ale organelor pelvine și poate detecta leziuni endometriozice chiar și în stadii incipiente. Este considerat un instrument foarte valoros în diagnosticul endometriozei.

Standardul de aur în diagnosticarea endometriozei îl reprezintă, însă, intervenția chirurgicală laparoscopică, întrucât permite atât vizualizarea cu precizie a leziunilor endometriozice, prelevarea de țesut pentru diagnosticul histo-patologic, cât și îndepărtarea acestora. Totuși, tendința este către un diagnostic non-chirurgical, pentru a minimiza riscurile asociate unei intervenții chirurgicale.

Cum o tratăm?

În momentul apariției unui diagnostic de endometrioză, planul de tratament al fiecărei paciente este unul personalizat, adaptat manifestărilor individuale ale bolii, severității simptomatologiei, localizării leziunilor, dar și perspectivelor asupra fertilității. Nu există un tratament curativ, astfel tratamentul are ca scop reducerea durerii, îmbunătățirea prognosticului fertil și calitățiii vieții. Optiunile majore de tratament includ:

1. Terapia medicamentoasă a durerii, subordonate mai multor clase de medicamente:

• Antiinflamatoarele nesteroidiene: medicamente ce întrerup procesul patogenic al inflamației, sunt îndeosebi de ajutor mai ales în timpul menstruației pentru ameliorarea durerii;
• Contraceptivele orale combinate: prin conținutul lor de hormoni, acestea duc la o scădere a proliferării și a activității țesutului endometrial, precum și a implanturilor endometriozice, astfel controlând durerea și fluxul menstrual abundant;
• Progestinele: hormoni sintetici similari progesteronului natural, ce contracarează acțiunea estrogenului de care țesutul endometriozic este dependent;
• Agoniști și antagoniști ai hormonului eliberator de gonadotropine:medicamente ce acționează asupra hipotalamusului, reducând producția de hormoni  și inducând o stare de menopauză artificială, ce va duce în final la reducerea dimensiunilor țesutului endometrial.

2. Intervenția chirurgicală: impune îndepărtarea directă a endometrioamelor și a leziunilor endometriozice printr-o metodă laparoscopică, minim-invazivă, cu recuperare rapidă.  Este utilă mai ales pentru îmbunătățirea fertilității. După intervenție, multe femei experimentează o ameliorare semnificativă a calității vieții, cu o reducere semnificativă a durerii. Prezintă însă un risc ridicat de recidivă a endometriozei.

3. Terapiile complementare: unele simptome ale bolii, așa cum sunt durerea și disconfortul pot fi mai ușor gestionate prin diferite terapii complementare, cum ar fi acupunctura, masajul terapeutic sau yoga.

4. Nutriția: intervențiile nutriționale pot fi utile în modificarea cursului bolii și a durerii asociate acesteia.

Reducerea grăsimilor trans și a acidului palmitic (un acid gras saturat găsit în special în carne și produse lactate), împreună cu creșterea aportului de fibre alimentare au demonstrat că diminuează considerabil concentrațiile circulante de estrogen, sugerând un potențial beneficiu pentru persoanele cu endometrioză, prin statusul acesteia, estrogen-dependent. Mai mult, estrogenii exogeni, din aportul alimentar al produselor pe bază de carne au aceleași efecte biologice, de „hrănire” a endometriozei. La polul opus, câteva alimente și-au demonstrat proprietățile: algele marine au proprietatea de a modula nivelurile de estrogen, iar o dietă plant-based prezintă beneficiile reducerii nivelului de estrogen circulant la femeile diagnosticate cu endometrioză. De asemenea, suplimentarea alimentației cu vitamina D și-a arătat beneficiile în reducerea severității simptomatologiei.

Nu în ultimul rând, lucrul în echipă cu medicul și sprijinul emoțional sunt vitale. Tratarea endometriozei este un proces colaborativ. Este important să lucrezi îndeaproape cu medicul tău pentru a găsi cel mai bun plan de tratament pentru tine. Nu uita să-ți întrebi medicul despre orice îți este neclar. Endometrioza este o afecțiune cronică și poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, astfel este vital ca pe parcurs să ai un sistem de susținere puternic, fie că este vorba despre familie, prieteni sau grupuri de suport.

Ceea ce ai citit îți sună familiar?
Poate suferi de endometrioză.

Autor: Dr. Teodora Grecu