LĂUZIA

Autor: Dr. Roxana Chirilă

Lăuzia este acea perioadă în care modificările adaptive instalate în cursul sarcinii, în special cele ale aparatului reproducător, revin la normal, la starea de dinainte de sarcină. Lăuzia începe după naștere și durează aproximativ 6 săptămâni.

Unele mămici se îndrăgostesc imediat de bebelușul lor, altora ar putea să le ia ceva mai mult timp.

Nu vă îngrijorați dacă nu dezvoltați de la început acele sentimente specifice și puternice pe care vă așteptați să le aveți – toate vin cu timpul!

Dragostea pentru copil va crește în intensitate pe măsură ce îl veți cunoaște mai bine. Imediat după naștere, proaspăta mămică ar putea fi îngrijorată în ceea ce privește calitățile ei de a fi părinte. Dar, foarte curând, orice mamă va deveni un adevărat expert în îngrijirea copilului ei.

Dacă semnalați un disconfort……

După naștere vă veți afla în continuare sub îngrijirea și supravegherea echipei medicale.

Dacă nașterea a decurs fără probleme, iar atât mama, cât și bebelușul nu au probleme de sănătate, veți putea părăsi maternitatea după 2 – 3 zile.

Lohiile – reprezintă scurgeri vaginale ce apar după naștere, conținând hematii, leucocite, plasmă extravazată, lichid amniotic, resturi deciduale etc. Inițial, în primele 2 – 3 zile sunt în cantitate mai mare, asemănătoare cu o menstruație, după care aspectul lor se schimbă (devin mai albicioase) și diminuă cantitativ.

Durerile abdominale, percepute ca niște contracții, se datorează involuției uterine. Imediat după naștere, fundul uterului se palpează la nivelul ombilicului, iar întreg uterul cântărește 1000 g. Ulterior, înălțimea uterului scade cu aproximativ 1 – 1,5 cm în fiecare zi, pentru ca la sfârșitul perioadei de lăuzie să cântărească 100g.

Disconfortul la urinat  poate persista mai multe zile după naștere. După o naștere naturală, lăuza trebuie să urineze după cca 4 ore. Dacă nu poate urina spontan, se suspicionează retenția de urină datorată traumatismului uretrovezical din timpul nașterii; în acest caz, vezica urinară se golește cu ajutorul unei sonde/ cateter.

Constipația  poate fi evitată printr-un regim alimentar conținând multe lichide, fructe, legume și cereale; se pot administra și laxative la indicația medicului. De obicei, primul scaun apare după 24 – 48 de ore de la naștere.

Hemoroizii

Hemoroizii apăruți în sarcină vă pot supăra și în lăuzie. Aplicați o pungă cu gheață sau creme/supozitoare conținând heparină, anestezic sau antiinflamator și evitați constipația!

Durerile lombare pot persista. Este recomandat să adoptați o poziție relaxantă în timpul alăptării și să nu ridicați greutăți.

Alimentația corectă

În primele două săptămâni după naștere veți slăbi cca 8 – 10 kg. Dintre acestea, primele 5 kg le veți pierde chiar la naștere, odată cu expulzia fătului și involuția uterină.

Este foarte important să nu vă grăbiți să slăbiți cu diverse diete și să vă alimentați corespunzător, în special dacă alăptați (nevoile energetice sunt mai mari).

Se recomandă un surplus proteic și vitaminic în alimentație. Lăuza care a născut pe cale vaginală se poate alimenta imediat după naștere.

De evitat …….

• Fumatul, deoarece scade producția laptelui și a vitaminei C. Prin intermediul laptelui, nicotina ajunge în organismul copilului, fiind dăunătoare sănătății acestuia.

Nu lăsați pe nimeni să fumeze în apropierea copilului sau în camera sa!

• Alcoolul. Contrar vechilor opinii, consumul de alcool nu crește secreția lactată și este dăunător pentru sugar.

• Cofeina, consumată în exces, se acumulează în organismul copilului hrănit la sân, cauzând tulburări de somn și iritabilitate.

• Contactul cu persoane ce suferă de boli infecțioase.

• Medicamentele, administrate fără sfatul medicului.

Depresia după naștere

La scurt timp după naștere, de la bucuria de a-și vedea pentru prima dată bebelușul, proaspăta mămică poate experimenta stări de neliniște, iritabilitate, tristețe, reprize de plâns, insomnie, fiind cuprinsă de diverse temeri și gânduri pesimiste, adesea nemotivate. Toate aceste modificări fac parte din depresia tranzitorie (baby blues), destul de frecventă și care durează câteva zile, până la maximum 2 săptămâni.

În literatura psihiatrică, depresia din postpartum este un diagnostic distinct, durează mai mult de 2 săptămâni și interferă cu activitățile zilnice.

Ea este condiționată de mai mulți factori:

• labilitatea psihică consecutivă sarcinii și nașterii;
• lipsa suportului familial sau al partenerului;
• lipsa somnului și oboseala;
• depresie postpartum după o sarcină anterioară;
• diagnostic anterior de depresie (personal sau în cadrul familiei);
• complicații ale nou-născutului (prematuritate, internare în secția de terapie intensivă, malformații congenitale etc);
• probleme de alăptare.

Ce puteți face?

• Cereți ajutorul familiei pentru îngrijirea nou-născutului; nu încercați să faceți dumneavoastră totul! Încercați să vă odihniți atunci când copilul doarme!
• Este important să faceți plimbări în fiecare zi, să împărtășiți experiența cu alte mămici. Petreceți mai mult timp cu partenerul de viață!
• Dacă starea de depresie continuă consultați medicul!

Reapariția menstruației

Menstruația reapare cel mai devreme la 4 – 5 săptămâni, la femeile care nu alăptează.

Femeile care alăptează sunt protejate de o nouă sarcină mai mult timp; ciclurile ovulatorii și menstruale se pot relua după 6 – 7 luni, dar aceasta nu constituie o regulă.

Atenție, ovulația se poate instala înaintea menstruației, existând riscul să se producă o nouă sarcină, chiar dacă mămica alăptează și nu are menstruații!

Reluarea activității sexuale

Repausul sexual este indicat pe toată durata lăuziei, permițând refacerea și revenirea la normal a organelor genitale (6 – 8 săptămâni). După această perioadă, contactul sexual este permis. Nu vă impacientați dacă observați o scădere a libidoului; aceasta poate fi consecința stresului fizic și emoțional, disconfortului psihic sau a grijei excesive pentru nou-născut! Dacă la primul contact sexual după naștere aveți dureri, puteți folosi un lubrifiant sau discutați cu medicul dv. care vă va sugera alternative.

Semne de alarmă

În mod normal după naștere nu ar trebui să experimentați probleme de sănătate de orice fel. Totuși, este absolut necesar să consultați medicul cât mai repede posibil dacă aveți:

• sângerare vaginală;
• febră peste 38 grade Celsius;
• scurgere vaginală urât mirositoare;
• dureri abdominale severe;
• respirație rapidă sau greoaie;
• durere sau disconfort la urinat;
• semne de inflamație la nivelul sânilor (durere, roșeață, angorjare);
• dureri perineale;
• scurgeri purulente la nivelul plăgilor postoperație cezariană;

Avantajele alăptării

Alimentarea bebelușului cu lapte matern constituie cea mai bună modalitate de a-i furniza toți nutrienții necesari pentru o dezvoltare și o creștere sănătoasă în primele 6 luni de viață.

Laptele matern are următoarele avantaje:

• previne deficitul de vitamine și minerale la nou-născut, deoarece aceste elemente se absorb mai bine din laptele matern;
• reduce riscul de rahitism, anemie, alergii și diabet;
• protejează copilul de infecții respiratorii și ale urechilor, precum și de infecții digestive;
• reduce colicile abdominale;
• reduce fenomenele de retinopatie întâlnite la prematuri;
• previne obezitatea la copil;
• îmbunătățește IQ-ul.

Pentru mămică, avantajele alăptării sunt:

• creează o legătură emoțională strânsă între mamă și copil;
• reduce sângerările uterine după naștere, prin stimularea contracțiilor uterine;
• protejează mama de o nouă sarcină în primele luni după naștere;
• reduce riscul de cancer mamar și ovarian.

Nu vă îngrijorați dacă nu aveți lapte imediat după naștere! Lactația se instalează la 3 – 5 zile după naștere, compoziția sa se modifică în timp și cantitatea crește progresiv. Secreția lactată se întreține prin evacuarea periodică a sânilor prin supt.

„Furia laptelui” apare înaintea instalării lactației, caracterizându-se prin febră și fenomene inflamatorii la nivelul sânilor (turgescență, durere, angorjare). Poate dura 3 – 4 zile și poate necesita administrarea de analgetice sau antipiretice.

Intervalul între perioadele de alăptare nu trebuie să depășească 4 ore, iar durata alăptării este de aproximativ 30 minute inițial. Specialiștii recomandă alăptarea la cererea bebelușului, atât de des cât are el nevoie. După câteva săptămâni, în general durata alăptării se reduce ca timp, iar după câteva luni se mărește intervalul dintre două perioade de alăptare. Igiena sânilor este de asemenea foarte importantă.

Dacă apar fisuri și ragade mamelonare se pot folosi creme cu lanolină, iar dacă alăptarea directă este dureroasă, se pot folosi mameloane din silicon.

Dacă sânii se angorjează se vor aplica compese reci și se va reduce aportul de lichide.

Oprirea lactației se face prin stoparea alăptatului și administrarea unor medicamente (agoniști ai dopaminei).

Imunizarea

În cazul unei incompatibilități în sistemul Rh (mama Rh negativ, copilul Rh pozitiv), dacă anticorpii anti D sunt absenți la mamă, aceasta trebuie vaccinată. Se administrează 300 micrograme imunoglobulină anti D cât mai repede după naștere, nu mai târziu de 72 de ore. Se previn astfel complicații grave ce pot apărea la sarcinile viitoare.

Vrei să revii rapid în formă? Dr. Maria Pricop este aici pentru tine. 

Autor: Dr. Roxana Chirilă